Câteva noţiuni din domeniul militar ne sunt necesare tuturor. La statul major al armatei, câţiva generali şi alţi experţi împreună cu ei, oameni care cunosc tot ce se poate cunoaşte despre duşman şi despre propria armată, fac planul general de război. Ceea ce fac ei este strategie, iar planul lor este planul strategic. Acest plan se defalcă apoi pe divizii, şi fiecare divizie primeşte doar planul ei de acţiune. La rândul ei, divizia defalcă acest plan pe regimente, ai căror conducători sunt căpitanii.Planul primit de căpitan poate să-i spună doar atât, că regimentul lui trebuie să cucerească cutare vale sau cutare deal. Căpitanul nu poate înţelege de ce trebuie să o facă, deoarece el nu are cunoştinţă de întreg planul de război. Dar el trebuie să execute ce i se spune, chiar dacă nu înţelege raţiunea acelei acţiuni. Planul primit de căpitan este planul tactic.Acum putem vedea diferenţa dintre strategie şi tactică.Pe plan cultic, pastorul unei Biserici a învăţat la şcoală cum să păstorească acea Biserică. El a primit educaţie tactică. Nu ştiu dacă sunt seminarii sau institute teologice care predau studenţilor lor şi strategie, adică să-i înveţe să gândească problemele întregului cult, a locului acestui cult în ţara respectivă şi a modului în care el poate face impact maxim în acea societate.Cu alte cuvinte, şcolile noastre produc căpitani, dar nu produc şi generali. Pastorii noştri pot fi buni tacticieni, dar avem prea puţini oameni care ştiu să gândească strategic.O armată bună ştie să selecteze pe cei mai buni căpitani tineri şi să-i trimită în continuare la studii până când scoate din ei colonei şi generali. Oare cum am putea să stimulăm şi noi măcar pe unii dintre pastorii noştri tineri să înveţe şi strategie şi să devină generali? Iată o temă importantă pentru următoarea conducere a cultului nostru!Încă o noţiuni militară. Martin Luther a spus că un război are un punct critic unde se va câştiga sau se va pierde războiul întreg. Poţi câştiga multe bătălii în alte puncte ale războiului, dar ele nu-ţi aduc biruinţa în război. Cu toate că tu câştigi acele bătălii, dacă pierzi în punctul critic, pierzi războiul.În cazul nostru, punctul critic, locul unde se va decide dacă vom câştiga sau nu războiul spiritual din România este să predicăm o învăţătură care să producă oameni de caracter, oameni noi, oameni morali, oameni după chipul Domnului Isus. Dacă falimentăm în acest domeniu, putem câştiga oricâte ale lupte: vom pierde războiul! Dacă membrii Bisericilor noastre nu se deosebesc cu nimic de restul lumii în afacerile lor, în comportamentul lor, în relaţiile lor, nu vom face niciodată un impact semnificativ asupra societăţii noastre.
Autor: Iosif Ton (Post scriptum-ul la scrisoarea adresata Cultului Baptist din Romania in 2006)
Sursa: http://groups.yahoo.com/group/masa_rotunda/ (in sectiunea files: Ce as dori… L.P..doc)
