Nota: Am boldat acele pasaje prin care cred eu ca Ioan Bunaciu il, zugraveste, probabil fara sa vrea, pe Liviu Olah ca pe „un baptist care credea cu adevarat in Cristos”.
„In 1973 Covaci N. care era pastorul bisericii nr. II din oradea si presedinte al Uniunii l-a adus ca pastor asistent pe Liviu Olah, care era originar din Oradea. A facut facultatea de Drept la Bucuresti si s-a inscris la seminarul nostru, fara sa-l termine. El s-a casatorit la Tmisoara si, dupa ce popovici Petru a plecat in SUA, biserica l-a ales pe Olah ca pastor prin 1968. Nu dupa multa vreme, Departamaentul cultelor a voit sa-l destituie. Uniunea, ca sa-l salveze, l-a transferat in cercul bisericesc faget si de aici,in 1973, a fost trasnsferat ca pastor in biserica II Oradea.
Prin Liviu Olah s-a facut o mare trezire in biserica. Avea mesagii puternice de pocainta, membrii bisericii si-au inoit viata, au inceput o viata de rugaciune si foarte multi si din afara bisericii au venit la pocainta. Asa ca, in 1974 a tinut 4 botezuri, cu un total de 400 noi convertiti, iar la 8 decembrie 1974 a botezat 150 de persoane. In 1977, Olah a intentionat sa oficieze un botez in raul Crisul Repede (care strabate Oradea), botez care l-a anuntat de la amvon cu 3 luni inainte de data fixata,indemnand biserica sa se roage pentru acest eveniment. Autoritatile s-au sesizat si i-au cerut sa renunte la un asemenea botez. Olah n-a cedat si in sambata premergatoare datei botezului, un inspector general din departamentul Cultelor i-a ridicat carnetul de pastor. Duminica urmatoare Olah nu a tinut botezul (si daca ar fi voit nu ar fi putut sa-l tina pentru ca era mobilizata multa militie; de fapt in oras nu se putea oficia, pentru ca pe malurile Crisului sunt case, iar in afara orasului erau semanaturi). In acea duminica in biserica Oradea II a predicat Iosif Ton, care era pastor la Ploiesti, iar langa el statea Olah ca un miel jertfit. Si din duminica aceea Ton Iosif a ramas pastor la Oradea, iar Olah a plecat la Arad si a lucrat un timp in biserica baptista Arad-Bujac,care functiona fara aprobarea Departamentului Cultelor. Aici Olah a adunat o audienta numeroasa. Dar prin 1979 a plecat in SUA, ca pastor la biserica romana din detroit. Asa s-a incheiat in Roamania capitolul Olah Liviu, care in vremea aceea era cel mai bun evanghelist din tara si care aduna la evanaghelizari in biserici mase mari de ascultatori. ”
Sursa: Ioan Bunaciu, “Bisericile crestine baptiste din Romania intre anii 1994 – 1990″, Editura Universitatii Bucuresti, 2002; pagina 174.
Intrebarile mele:
1. Cine l-a chemat pe Iosif Ton in acea duminica la biserica II Oradea?
2. De ce Iosif Ton a putut ramane pastor la biserica II Oradea iar Liviu Olah ,nu?
In postul urmator o sa va scriu si intrebarile cu care a ramas Ioan Bunaciu dupa „capitolul Olah”. Una coincide cu intrebarea mea a doua. Ne puteti careva dintre voi lamuri? 🙂
da, dar vrei on line? 🙂
Iar o să iasă cu scandal.
Cred că întrebările tale sînt retorice, au răspunsul conţinut în ele, dacă nu sînt retorice, au răspunsul conţinut în cele ce s-a discutat în ultima lună. Aşa zic eu.
Nu stiu sa va raspund la nici una din intrebari. Pot sa va spun insa ca l-am auzit in predica pe fr. Olah pomenind elogios despre predica tinuta de fr. Tson la acel botez. Olah spunea cam asa: „nu m-am gindit pina la acea predica -a lui Tson- la faptul ca trebuie sa fiu gata sa mor pt Dl”… Poate fratele Olah a vrut doar sa se poarte elegant si sa nu critice in public… Sau poate intr-adevar intre cei 2 erau relatii excelente. Traiam in Arad la acea vreme si ceea ce stiam noi era ca autoritatile comuniste din Oradea au facut mari presiuni asupra lui Olah…care a trebuit in final sa plece…. Astept si eu un raspuns mai informat.
nu, nu vreau on-line, nu vreau scandal. 🙂
vreau sa inteleg eu. prea s-a transformat albul in negru, negrul in alb. ni s earata numai griuri si nu cred ca e asa.
intrebarile sunt pe bune, nu sunt retorice. sigur, as putea foarte usor sa gasesc raspuns la ele citind printre randuri la ceea ce s-a scris in ultimele luni pe bloguri, dar nu vreau asa. sigur am in minte anumite raspunsuri dar le refuz inca. vrreau raspunsuri de la oameni care au date concrete. cine stie, poate Daniel o fi gasit ceva prin dosare ca sigur o avut si fratele Olah dosar de urmarit.
in orice caza dupa dezvaluirile din ultimelel luni cred ca va trebui sa recitesc istria scrisa de Bunaciu, incep sa faca sens pentru mine unele lucruri care l-a prima citire m-au scandalizat.
daca poti da un raspuns pe email astept.
pai, daca intrebarile au fost publice, asa ar trebui sa fie si raspunsurile. 🙂
Eu i-am avut pe amandoi, Ton si Olah la nunta noastra. I-am insotit si in America. In Los Angeles am fost mai aproape de Olah.
La intrebarile voastre … pacat ca fratele nu mai vorbeste … Daca ar vorbi, ar gasi ceva bun de spus despre fiecare. Asa a fost dansul. A cautat intotdeauna ceva bun de spus despre fiecare.
In ce priveste Oradea si botezul cu bucluc, fratele Liviu si-a impartit viata in doua, ce a fost inainte de acel eveniment si ce s-a intamplat dupa el. Convingerea lui a fost, este si va ramane ca atunci s-a rupt ceva inauntru. Cineva l-a oprit de la altarul de jertfa si preotia lui a pierdut atunci mare parte din harul extraordinar cu care fusese imbracat.
Olah a venit in America crezand ca Dumnezeu vrea sa-l promoveze pe un plan mondial al lucrarii. Aceasta a fost singura lui explicatie pentru evenimentul cu pricina: oprit acolo ca sa fie propulsat in alta parte. Cand confirmarea n-a venit si aceasta varianta a cazut, Olah a revizitat obsesiv botezul ratat de la Oradea si a cautat alte explicatii … N-a dat insa vina niciodata pe nimeni. In perioada aceea nici nu asculta de nimeni, doar de calauzirea Duhului. L-am vazut duminica trecuta in biserica din La Habra. Chiar si cand nu vorbeste, prezenta lui este miscatoare de inimi.
Pe vremuri, la Ferentari, Bunaciu l-a prezentat cu mare emotie si entuziasm drept „un profet”. In omul cel nascut din nou, Bunaciu l-a apreciat mult pe Olah si chiar, ca si noi toti de altfel, l-a invidiat. Ca om politic, prizonier al sistemului, Bunaciu n-a putut evolua decat in anumite limite fixate de altii sau de propria dansului „orientare” in circumstantele de atunci.
Daniel Branzei dixit!
Daniel stie multe si vorbeste rar. Nu intotdeauna spune tot ce stie. Nu-l putem obliga….Personal, apreciez acest raspuns, sincer.
Concluzia preferata de unii: Tson era omul lor; l-au lucrat pe Olah pe la spate si l-au inlocuit cu Tson e cea mai usoara. Personal n-o cred. Sa zicem ca ar fi adevarat. S-au prajit, baietii cu ochi albastri. Cu TSon ca pastor, Oradea a construit o cladire mare si biserica spirituala a crescut si ea. Chiar daca (de la Arad) nu parea sa mai aiba trezirea de pe vremea Olah. Nu cred varianta conspirativo-securista; oricum judecata e a Dlui peste fiecare din „actori”. Omeneste, lucrurile acestea nu se puteau rezolva prin Olah. L-am urmarit pe fr. Olah in Arad. Impactul lui n-a fost nici pe departe atit de mare precum la Oradea sau macar la Faget, ori Timisoara. De ce? Nu stiu…. dar nu iau usor afirmatia lui Daniel ca „ceva s-a rupt innauntru” .. repet, Daniel stie ce spune (chiar daca nu-ntotdeauna spune tot ce stie)! Ce bine ar fi daca Tson ar fi vinovat de toate relele din lume….
frate aurel, o sa fie publice, daca nu provoaca „scandal”. 🙂
uite ca deja a venit unul, si e public. 🙂
frate Doru, eu sunt baptist doar din 2001 si-mi este foarte greu sa inteleg cum de erau lasati sa plece in strainatate cei care faceau probleme regimului. in fond, date fiind conditiile banuiesc ca era de dorit sa poti pleca. am inteles dintr-un articol gasit pe internet (http://old.jurnalul.ro/print.php?id=56253 ) ca cei care vroiau sa emigreze se faceau baptisti ca in felul acesta era mai usor sa emigreze. de ce? aveau baptistii pile la americani? 🙂
si eu cred ca „nu spune tot ce stie” fratele Daniel Branzei, si bine face, cel putin in timpurile acestea. 🙂
Cat despre fratele Ton, ata timp cat sustine ca nu a colaborat cu securitatea dupa 1973 eu il cred dar in acelasi timp mi se ridica mari semne de intrebare cu privire la unele aspecte ce apar in corespondeta pe care a purtat-o cu Daniel Mitrofan. Dansul a avut o anumita „strategie” de a interactiona cu regimul comunist, dupa ce a revenit in tara de la studii, care reiese si din istoria scrisa de Ioan Bunaciu. O strategie diferita de-a lui Olah, diferita de-a lui Bunaciu. Nu era nici in stanga, nici indreapta, era de centru-stanga – centru-dreapta, cum se zice astazi in politica, si asta i-a permis sa fie pastor la biserica II Oradea si in 1977 si dupa 1990.
Frate Daniel B., multumesc pentru raspuns, am primit cateva raspunsuri la framantarile personale cu privire la fratele Liviu, de fapt lucrarea spirituala. Ce mare binecuvantare este lucrarea Domnului dar si ce delicata, grea, uneori !
Noi cei de azi vorbim de problemele trecute, ca si cum au fost candva si acum nu mai sunt si este bine. Probabil ca astazi sunt unele provocari mai mari decat cele din timpul fr Liviu. Oare noi cum vom proceda?
interactiuni:
Deschideti un subiect incendiar. Printre cei ce au fost lasati sa plece au fost si unii din aprigii critici ai lui Tson si adepti ai deconspirarii. Deschideti cutia pandorei! Pe mine nu m-au lasat nici in Ungaria si sunt tare ispitit sa cred tot felul de lucruri rele despre toti cei „croazierati”, dar ar fi riscant. Varintele unora dintre ei: ne-au lasat ca sa ne compromita in ochii credinciosilor, sau ne-au lasat si incurajat ca sa nu mai venim inapoi… Nu este totusi drept sa-i acuzam en-gross pe toti… desi nici credul nu voi sa fiu! Daca as fi in locul unora nu as pune intrebari pe-un ton atit de apasat! Dar poate sunt curati, Dl stie adevarul… Chestia cu baptistii si Americanii e in mare parte folclor… Eu ma refer la cei ce-au pecat in calatorie si nu la emigranti…
frate Daniel,
multumesc de raspuns. Din putinul care l-am auzit despre fratele acesta, pe care mi-as fi dorit sa-l cunosc, sunt sigur ca doar lucruri bune ar fi spus.
Spuneti ca ati fost apropiat de fratele Olah in america, stiti cumva daca este vreo carte scrisa de el? Predici am inteles ca sunt doar cateva pe internet. Exista vreo explicatie pentru faptul ca dupa 1990 nu a revenit, de exemplu ca pastor la Emanuel, cum a revenit fratele Ton, sau sa predice prin biserici din Romanai, etc? Eu sunt baptist doar din 2001 si am auzit numele de Liviu Olah rostit doar cand cei la care le puneam intrebari despre istoria baptistilor imi ziceau de „trezirea de la Oradea”.
Puteti sa imi spuneti ceva legat de ce s-a intamplat dupa ce a ajuns pastor la Biserica din Detroit. Ioan Bunaciu zice in carte ca: „s-a dat peste cap”. Nu pot sa inteleg ce vrea sa zica cu o asemenea exprimare.
in mod sigur avem si noi provocarile noastre Florin.
atunci era „priogana” pe fata, unii cadeau, altii nu, altii nu de la inceput, sau cadeau la inceput si se ridicau dupa aceea, altii cadeau doar in aparenta dar in realitate n se lasau infranti. Numai Dumnezeu poate judeca toate aceste situatii si cu siguranta le va judeca pe fiecare in parte, El vede inima omului. mie imi este frica sa-i judec, pentru ca am si eu caderile mele chiar daca am fost prea mic atunci ca sa colaborez cu securitatea. 🙂
„prigoana” este si acum doar ca de alta natura si mult mai subversiva. nici macar nu realizam, avem senzatai ca suntem liberi si tocmai asta ne duce la caderi mari.
frate Doru,
nu vreau sa incendiez atmosfera si asa sufocanta in ultimele luni, dar chiar nu inteleg din ce motive erau comunistii asa dispusi sa-i trimita in america pe cei care erau contra regimului. mai ales ca se pare ca plecau si erau lasati in pace, ba chiar puteau face opozitei ep fata. in mod sigur exista niste explicatii legate de politica regimului si care depasesc la acest moment informatiile pe care le am eu.
interactiuni
Ce pot sa va spun eu doar ca amator? Politica regimului a diferit in diferite vremuri. Pina prin ’65 nu lasau pe nimeni sa plece. Mai apoi au inceput sa plece evreii, fiind rascumparati (ce nu face banul?). Asa a plecat fr. Wurmbrand (puteti citi in cartile lui ceva info.) apoi in ancheta lui Theohari Georgescu scrie ceva despre emigrarea evreilor. Dupa ’68 Ceausescu a inceput sa arate interes pt imaginea Romaniei in lume…. De lasat nu lasa sa emigreze decit foarte putini (ceva mai multi germani care si ei aduceau ceva interese economice pt Romania). El a jucat rolul unui comunist independent de Moscova (intretinind relatii cu Israelul). Independenta a fost cam cit lungimea lantului unui ciine, dar se pare ca a pacalit pe unii lideri apuseni (presedinti americani au venit la Bucuresti, etc.) Apoi au fost conferintele Helsinki si post Helsinki.. Accentul pus de pres. American Jimmy Carter pe drepturile omului a dus la largirea (putin) a emigrarilor in America. Carter ne-a usurat cu mult situatia (parerea mea). Clauza natiunii celei mai favorizate se acorda anual Romaniei si cu aceasta ocazie comunistii mai aprobau cite un dizident sa iasa din inchisoare, sau sa plece din tara, sau vre-o constructie de biserica pt a inchide ochii americanilor/vesticilor. Brusc leader-ii baptisti erau trimisi in America sa convinga de libertatea noastra. Comunistii tineau mult la vitrina/propaganda. Liberi nu-i lasau pe cei ce plecau. Acestia erau amenintati, li se cerea sa semneze ca nu se angajeaza la actiuni anti-romanesti , li se ameninta familia din tara si erau supusi unei campanii de denigrari prin oamenii lor din strainatate. Unii au fost omoriti (Cornel Chiriac-Europa Libera) altii doar raniti grac Emil Georgescu, Monica Lovinescu (E.L). E celebra colaborarea securitate& comnunitatea evreilr din Romania la expulzarea din America a episcopului V. Trifa, etc. Wurmbrand era tot timpul urmarit in strainatate. De ce-i lasau sa plece pe dizidenti? Comunistii erau tare fricosi; se temeau de aparitia oricarui leader ce ar putea coagula in jurul lui ceva opozitie. Din strainate acestia erau periculosi dar nu ca in tara. Realitatea e ca dupa Helsinki (cel putin) nu te mai omorau atit de usor. Pe cei ce i-au omorit trebuie sa fi reprezentat un pericol deosebit (nici macar pe Dobre, leaderul minerilor din Valea Jiului nu l-au curatat) Internari la psihiatrie, condamnari, batai, da… dar de disparut nu te mai puteau face sa dispari atit de usor (au mai fost desigur asasinate- simulari de sinucideri, dar in cazuri in care ei te considerau f. periculos). Aparea cea mai buna era sa fii cunoscut in strainatate: Europa Libera, ambasade, Amnisty Intenational, etc.. Daca n-auzea nimeni de tine erai o prada usoara,. Ati vazut in Pigmei ca Amnisty International si Ambasada Americana se interesau pina si la Uniunea Baptista de pastorii dizidentii. De metoda asata au profitat Tson, si dupa el toti pastorii mai curajosi ai anilor 77-89. Si bine au facut!!! Am stat „de sase” linga ambasda americana la intilnirea unuia dintre ei cu un secretar III al ambasadei, etc. Am scris mult (prea mult) pe bloguri si am aparut in ochii unora drept aparator al informatorilor. Nu, nu-i apar. Incerc sa fiu drept fata de ei si mai risc o data: cel mai greu a fost de rezistat in anii 50-60 cind dispareai fara urma!!! (tot atunci regimul a fost cel mai brutal). In afara de D-zeu, n-aveai nici-o aparare in fata lor! Nu era destul? Nu era cea mai buna aparare? Ba da, dar cel putin cei din 75-89 mai aveau sansa sa se afle de ei in strainatate si in final poate emigrarea -daca aveai nervi sa te lupti cu ei. SI il mai aveai si pe D-zeu!!! Dar cei din naintea lor n-aveau nimic in apararea lor!!! E drept ca in ultimii ani (approx. 86-89) Ceausescu parca innebunise, a anulat si clauza si nu-i mai pasa de nimic, decit sa supravietuiasca… de fapt isi pierduse orice urma de credibilitate internationala si „regula protectiei strainilor nu mai prea tinea”…Fiind ca tot l-ati pus pe Tson in toate curentele stinga-dreapta, va mai incurc si eu cu o informatie. Eram in Dec. ’89 in casa unui pastor dizident; el era in ancheta militiei (care acoperea Securitatea) si sotia lui plingea disperata. Nu mai vedeam nici-o sansa de scapare. In momentul acela, suna Tson din AMerica si se intereseaza de fratele promitind sa popularizeze cazul lui prin America… Sora a prins curaj si i-a spus totul lui Tson, fara sa-i ma pese de cei ce ascultau telefonul… poftim de mai intelege ceva!!!! Scuze pt lungul comment! (vedeti daca m-ati flatat cerindu-mi parerea)
Intrebarea ar fi nu cine l-a chemat pe I.T. ci mai corect cine l-a trimis? Sunt oameni care stiu asta dar nu cred ca o sa raspunda on-line. Daniel a atins o parte a lucrurilor si faptelor care s-au intimplat. Oricum fr Olah a fost impins sa plece de la Oradea si mai apoi chiar din tara. I-am vazut pe cei doi cu ani in urma ,ma refer la L.Olah si I.T,la anvonul bisericii din Bellflower Los Angeles si ma asteptam la o reintilnire calduroasa a celor doi dar nu afost asa am obsevat multa raceala in aceasta intilnire si distanta intre ei.
Liviu Olah si Iosif Tson au fost „de departe” cele mai proeminente persoane din istoria anilor despre care vorbiti voi. Nunta noastra, despre care aminteam, a fost intr-o sambata, in biserica Bujac, unde era fratele Liviu pastor. L-a chemat pe Iosif pentru botezul de a doua zi si a venit impreuna cu corul barbatesc de la Oradea. Asa s-a facut ca au fost amandoi si la nunta.
La Seminar, baietii stateau cu pozele celor doi pe banca, spre exasperarea fratelui Bunaciu si a lui Jean Stanevski, adus sa acopere lipsa de profesori si sa blocheze o ceruta revenire a lui Iosif Tson.
Liviu Olah a fost un unicat si s-a comportat si aici (Los Angeles) ca un sfant. Nici in Romania si nici in America, cei doi nu au fost „prieteni” in acceptia colegiala a termenului. Cred ca Iosif Tson a incercat sa-i sugereze lui Liviu calea pe care ar fi bine sa mearga si asta n-a fost bine primit. N-am cunoscut nici un alt om care sa depinda asa de mult de calauzirea lui personala si sa nu dea voie altora sa il tuteleze ca fratele Liviu.
In ce priveste plecarile in strainatate, Doru Radu a spus cam tot ce trebuia spus. Iosif Tson m-a certat in public, in curtea bisericii unde am cresut in Bucuresti, cand asteptam pasaportul: „Unde te duci, Dane, sa te infunzi ca musca in branza americana?” Dumnezeu a lucrat altfel si ironia a fost ca acelasi Iosif Tson m-a asteptat cand am ajuns in America. Venise aici inaintea mea.
Liviu Olah, Aurel Popescu, Pavel Nicolescu si o seama de alti lideri crestini au ajuns in America pentru ca regimul a socotit ca, din doua rele, raul cel mai mic a fost sa-i arunce departe de masele populare pe care le puteau influenta.
Cred ca Iosif Tson a fost cel mai „rodnic” pentru lucrarea din Romania dintre cei plecati. De ce nu s-a intors si Liviu in tara? In primul rand pentru ca se inbolnavise intre timp. Cand a revenit, am fost si eu concomitent pe acolo, si dansul si cei din Oradea si-au dat seama ca dansul nu mai era Liviu … cel de altadata. Nu cred ca Bunaciu are dreptate cand spune ca Liviu s-a dat peste cap in America. Exista alte explicatii, mult mai adanci si legate de providenta suverana in viata fiecaruia dintre noi.
multumesc, Doru radu pentru explicatii. Acum le pot „lega” mai bine si sa imi explic oarecum aceste exilari. Mai stiam cate ceva, am citit cartea fratelui Ton , Confruntari si o carte scrisa de Wurmbrand.
Nu eu l-am pus, istoria ni-l arata asa si in multe situatii omul potrivit la locul potrivit. Dadea un telefon sau scria o scirsoare tocmai cand trebuia, providential de-a dreptul. In plus este incontestabil faptul ca Iosif Ton a jucat un rol important in viata cultului Baptist si inainte de 1989 si dupa si in special in evolutia bisericii II Oradea dupa momentul Liviu Olah. Ce ati scris d-voastra mi-a lamurit oarecum si de ce a fost posibil sa construiasca noi biserici cand politica regimului era sa restranga viata religioasa in Romania.
Fara implicarea si influenta lui Iosif Ton lucrurile in cultul baptist din Romania ar fi fost cu siguranta in alt stadiu. Daca mai bun sau mai rau, din perspectiva standardelor imparatiei Lui, numai Dumnezeu stie.
nu, elev, intrebarea mea este corecta, din perspectiva mea. daca era sa o pun asa cum zici tu atunci nu mai era nevoie sa o pun aveam deja raspunsul din ce s-a scris in ultimul timp pe bloguri. 🙂
poate l-a chemat totusi Liviu olah avand in vedere ca in acea perioaad era notorie lupta lui Iosif Ton pentru libertatile religioase din Romania. in plus, in ultimul comentariu Fratele daniel Branzei ne spune ca si dupa ce Liviu Olah a fost pastor la Arad l-a mai chemat pe Iosif Ton la un botez. In consecinta e posibil ca Liviu Olah sa fi avut incredere in el la acea vree si sa-l fi chemat ca sprijin. Sigur, putem face presupuneri cu privire la ce anume l-a „convins” pe Liviu Olah sa renunte la a face botezul de la oradea si cu privire la rolul pe care l-a jucat Iosif Ton in aceasta „convingere”. Dar nu stiu daca ne foloseste la cev ain lipsa unui raspuns avizat din partea celor care au fost parte din acee evenimente.
draga Mircea, cred că ti s-a raspuns deja, cel puţin, cum spune apostolul „în parte”, acum cunoaştem „în parte”, dar va veni o vreme cînd vom cunoaşte pe deplin.
asta este explicaţia pentru care în ceruri vor fi şi lacrimi.
unii vor plînge de dezamăgire, dar, spune Biblia, în apocalipsa cap. 7, „va şterge orice lacrimă din ochii lor”.
Poate că şi la aceste lacrimi se va fi referit Scriptura.
Dacă vrei, Mircea, este un proverb înţelept românesc: „dacă tot zgîrmi în (excremente) miroase, dacă tot te-ai apucat să le muţi, măcar dă-le afară, dacă nu, lasă-le să prindă coajă… şi … fă-te că nu le vezi.. ”
Eu demult m-am hotărît ce am de făcut!
Trecutul acesta nu are doar fapte de vitejie şi evanghelizări. Vezi ce scrie şi Dan Mitrofan.
Ori… ori… hotărăşte-te ce faci! 🙂
Cu simpatie…. 🙂
Cu multă simpatie 😦
(cuvîntul simpatie are două sensuri, de afinitate şi afecţiune, dar şi de compătimire … compasiune…. )
doru,
daca citesc replica de care zici tu ca ar fi avut-o Liviu Olah cu privire al Iosif Ton: „Olah spunea cam asa: “nu m-am gindit pina la acea predica -a lui Tson- la faptul ca trebuie sa fiu gata sa mor pt Dl”… si o coroborez cu cateva informatii pe care ni le da fratele Branzei nu as zice neaparata ca era ceva „elogios”. 🙂
poate in timpul acelei predici a inteles ca daca nu ar fi cedat si ar fi fortat oficierea botezului si-ar fi pierdut viata pentru Domnul, poate chiar a fost amenintat cu asta. Nu avem de unde sti cu siguranta daca fratel nu vorbeste sau nu a povestitla altii fati despre acele evenimente. oricum e clar din ce spune fratele daniel ca atunci „s-a rupt ceva in Liviu Olah” si lucrarea lui a fost afectata pe mai departe ca impact.
frate Daniel,
multumim de inca cateva vorbe care intaresc si nu „incendiaza. 🙂
multumesc si de „amintirile cu sfinti” pe care unii le cauta cu infrigurare in zilele acestea iar d-voastar ni le oferiti gratuit. am gasit volumul 3 pe net. 🙂
Pentru mine sunt foarte ciudate aceste oscilatii ale fratelui Iosif, si imi dau o stare de confuzie cu privire la persoana si lucrarea dansului, dar daca zice ca Domnul l-a calauzit si i-a arat la diferite momente ce sa faca eu il cred. In mod incontestabil plecarea lui Iosif Ton in america a insemnat pregatirea noi generatii de lideri care au ramas in tara si o raza de speranat pentru romanii d eaici pe care o transmitea prin programele de la Europa Libera.
da, Marius, mi s-a raspuns „in parte”. Acest „in parte”, are darul sa nu genereze „scandal” si e bine.
Multumesc de simaptie si de „indicatorul” de rascruce. stau si cujet… iau si decizie. 🙂
da esti sigur ca daca va face coaja nu se va sparge cand ti-e lumea mai draga si tot mai raamne ceva „viu” pe dedesubt, suficient cat sa te clatine? 🙂
Interactiuni, daca asa vrei sa crezi e bine dar atunci fa ce spune Marius ,las-o balta pentru ca mai sunt si altii care au fost atunci la Oradea si au vazut alta imagine sau mai sunt altii care au vorbit in America cu fratele Olah si lucrurile au fost relatate intrun alt mod.
Eu te las cu atit si cred ca mai curind lucrurile se vor lumina intrebarea e daca vrem sa le acceptam asa cum au fost?
Gata, gata, m-ati convins. Am decis:
1. Nu o sa mai pun in public intrebarile care mi se ridica cu privire la aspecte ce tin de trecutul si prezentul Cultului Baptist din Romania. O sa renunt si la postul pe care-l pregateam legat de „cum il Vede Ioan Bunaciu pe Iosif Ton in istorie. 🙂
2. Nu pot sa nu caut raspunsuri la intrebarile pe care le am, ar insemna sa pun capul in nisip ca strutul si nu ma caracterizeaza asta. 🙂 In plus, ma intereseaza viitorul bisericii in care vor creste copii mei, asa ca imi voi raspunde la intrebari citind ce scriu altii si punand intrebari in particular, daca e cazul, la persoane de incredere. 🙂 Nu se poate face reforma in viitor fara a intelege trecutul si prezentul.
3. In perioada urmatoare o sa incerc sa fac un tratament de imunizare cu „amintiri cu sfinti” si sa ma rog. 🙂
4. Nu am timpul, energia si pregatirea necesara sa gestionez eventualele „scandaluri” pe care le-ar putea genera intrebarile mele.Deja mi-am neglijat unele indoatoriri, asa ca mai bine imi vad eu de oile mele, nu sunt multe, dar de ele imi va cere Domnul socoteala in ziua judecatii. 🙂
5.Multumesc tuturor pentru raspunsurile voastre si de asemenea de „mustrarile” intelepte. No , gata.
Interesante discutiile si aflu lucruri noi, va spun ce ma intereseaza pe mine si inca mai cred in asta: care sunt mijloacele, felurile in care acesti oameni lucraru in poporul nostru pentru al cuceri pentru Hristos. Asta este preocuparea mea spre a face si noi la randul nostru. In parte am aflat deja, si eu am cercetat mult in directia aceasta, dar cred ca acestea sunt lucrurile care ne implica pe noi, adevarul si judecata, ne implica mai putin, eventual sa stim ce sa raspundem celor ce se poticnesc de unele lucruri.
Sa fiti binecuvantati!
[…] sunt lucrurile care conteaza? Citind lucruri despre un erou al credintei: Liviu Olah (si aici) din tara noastra cu unii care sunt printre acesti eroi, Am vazut ca fratele Liviu era un om al […]
Despre sfinti …numai de bine!
Daniel Branzei ne poate clarifica cine l-a chemat pe Iosif Ton la Arad la botez si la nunta. Eu am fost si la nunta lui DB si la botezul de la Bujac ca parte din corul barbatesc. Din cate stiu eu plecarea la Arad a celor din Oradea avea de-a face mai mult cu botezul la care fr. Olah dorea foarte mult sa fie corul barbatesc de care era foarte legat.
Mai multi dintre cei care am lucrat cu fr. Olah in Oradea si pe sate in jud. Bihor au fost invitati la Bujac si in jud. Arad sa ajute la lucrarea pe care fr. Olah o facea.
Daca relatiile dintre cei doi erau bune, a mai fost IT invitat la bis. bapt. din Bujac cat timp a fost fr. Olah pastor? Ce zici fr. Daniel? E cineva din Bujac care stie? Ar fi interesant de aflat.
Cornel,
Daniel Branzei ne-a clarificat deja ca fratele Liviu la chemat pe Iosif Ton la botezul de la Bujac. 🙂
„L-a chemat pe Iosif pentru botezul de a doua zi si a venit impreuna cu corul barbatesc de la Oradea.”
Citeste daca vrei ultiul comentariu al fratelui Branzei.
intrebarea mea din post era legata de botezul de la Oradea. 🙂
va anunt cu tastele pline de lacrimi, ca unchiul meu drag Liviu Olah a murit.
[…] la această listă şi un articol mai vechi despre Liviu Olah, apărut pe blogul Interacţiuni. Dincolo de polemica, mai mult sau mai […]